Ce mai faci? Ce mai spui? Unde eşti? Mai exişti? Ochii mei sunt nebuni, După ochii tăi trişti. Te aştept peste tot Şi visez să te-mbuni, Am zidit pentru noi Un spital de nebuni. Acest fel de a fi Vreau oricum să-l conservi, Un spital pentru cord, Cu salon pentru nervi. Nu e logic nimic, În întregul demers, Amintiri au murit Şi contururi s-au şters. Nu ştiam c-am avut Acest mare noroc, Să trăiesc lâng-un om Care lumii-i dă foc. Consolat, te aştept, Mi-e necaz şi pustiu Şi mă tem să te-ntorci, Cred că nu te mai ştiu. Poate că, între timp, Chiar şi tu te-ai schimbat, Un păcat părăsind, Îţi asumi alt păcat. Poate numele tău E precum ţi-am spus eu, Şi eşti rodul divin, Fiica lui Dumnezeu. Să te caut nu vreau, Să te-aştept nu mai pot, Mi-am propus să te uit, Cu iubire cu tot. Îndărătnic te porţi, Şi absurd, şi naiv, Dar eu hachiţa ta Nu mai pot s-o cultiv. Doar atât mai aştept, Să-ţi revii, să te-aduni, C-am făcut pentru noi Un spital de nebuni. Ne putem odihni, În cămaşa de lanţ, Terapie de şoc, Pentru foştii amanţi. Eu, din lacrima mea, Am făcut, mai la Nord, Un spital de nervi, Un spital pentru cord. Bat pe-acolo ninsori, Într-un fel îngeresc, Ca să-ţi dea de-nţeles Că eu tot te iubesc. Însă nu te iubesc Ca să vii, ca să pleci, Te iubesc gratuit, Inutil pentru veci. Poţi la şes coborî, Poţi rămâne-n zăpadă, Te iubesc fără sens Şi tu nici nu contezi. Astăzi, încă te joci De-a misterul întreg, Cei din jur ori nu ştiu, Ori, ştiind, nu înţeleg. Dar, treptat, vei simţi Că fiorul trecu Şi vei avea să le-arăţi Că-n poeme eşti tu. Şi, atunci, ai să lupţi, Să le poţi demonstra Că, la mine în vers, Este chiar viaţa ta. Şi te vor umili, Contestând dreptul tău, Dar eu nu te-am numit, Ca să nu-ţi fac vreun rău. O s-apari, pe nedrept, După ce am să mor, Ca un alt personaj, Scris de alt autor. Şi, atunci, ai să negi Adevărul cel strict Că-ntre noi a fost şi Acest straniu conflict. Şi vei face recurs Că-ntr-o zi ai să vrei Să arăţi cine-ai fost, Între-atâtea femei. Eu, atunci, am să-ţi fiu Cel din urmă atu, Declarând că, oricum, Eroina eşti tu. Astfel, adeveresc Că şi azi ne iubim Şi, murind, am să fiu Soţul tău legitim.
sâmbătă, 19 aprilie 2025