Tu porți pe umeri zorii Dimineții, Și-n suflet,rozele trandafirii. În mii de versuri Te-au cântat poeții, Dar numai Tu ești floarea Frumuseții, Ce inimi înfioară-n seri târzii Când Te așteaptă Doamne,ca să vii. Să vii pe raza lunii ce cuprinde întreg pământul ! Și grădini și flori... De Tine Doamne,nu ne-am mai desprinde, Când Tu ești frumusețea din cuvinte, Dulce sărut ce ni-l dai dinainte de-a ne trezi în cerul fără nori. Și-ndrăgostit de-această Frumusețe cum să nu fi? Când Ea e tot ce-i Bun... Chiar de-ai gresit,plângând îți dă binețe, Te poartă-n suflet pân'la bătrânețe, Prin orice floare,pom îți dă povețe! Și-ai lumii înțelepți mă cred nebun! Dar eu cu bucurie la toți spun: Că-ndrăgostit de-această Frumusețe, Iubirii Tale,Doamne...mă supun ! 22.02.2021