E-o linişte plătită-atât de scump Şi e o pace de sorginte sfântă De se aude tăinuit cum cântă Mătasea în ştiuleţii de porumb. Colinele se-ntunecă de cai, Amărăciunea toamnei reânvie Şi cade sufletul din ciocârlie Pecetluind ţâţânile din rai. Dinspre poteci de purpură subţire Se cântă imnul nunţilor de cerbi, Cerboaice senzuale fată-n ierbi Şi reâncep legende să respire. Orfeu, curând, va fi răpit de sterpi Şi-nchis într-un azil de patru lire.
sâmbătă, 19 aprilie 2025