Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău, rău de prieteni, rău de iubită, de-un boșchetar, de-un nătărău din bezna străzii nesfârșită. Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău, rău de flori și chiar de nalbă, pretutindeni, același tămbălău ne face viața și mai neagră. Îmbătrânesc, și tot îmi pare rău, rău de grauri și de guguștiuci, de tinerețea faină, risipită pe hău, de oamenii harnici, de mameluci.