În dimineţi cu stele-n păr

- Tu vii, iubite, lângă pat,
Mi-aduci cafeaua şi un măr
Şi un ziar împachetat
În dimineţi cu stele-n păr,

Dar nu gust ştirile, să ştii,
(Mondenităţi, can-can-uri seci)
Scrie-mi pe gleznă poezii
Şi-apoi te voi lăsa să pleci...

Sau poate te-aş striga ‘napoi
Şi-am vinde Edenul pe-un măr,
Vuiască presa despre noi
În dimineţi cu stele-n păr.

- Aș sta cu tine pe sofa
O noapte-ntreagă și o zi,
Să-ți scriu, nicicând n-aș înceta -
Ești rațiunea mea de-a fi,

Orice potop sau cataclism
Mă lasă rece, numai tu
Prin vers mă porți spre simbolism,
Mă lași să plec, apoi spui: Nu!

În orice zi când mă trezesc
Mă joc prin păru-ți despletit,
Vând Edenul, cât te iubesc,
Ai un picior neprețuit.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș

Din volumul Ești poezia sufletului meu  -
Editura Rovimed Publishers Bacău - 2014