În lumea mea

În lumea mea
sunt clipe care măsoară 
Timpul în fericiri și 
Tristeți, 
În dimensiuni
Și margini
Negeometrice
Care se întind dincolo 
De ceea ce am trait
Sau 
Sperat în alte
Crâmpeie de vieți...
Sunt acele
Clipe
Cât un secol,
Care înfrâng
Doar lacrimile stoarse,
Sau iluziile acelea
Deșarte
Ca niste nopți
Cu bolți întoarse...
Sunt
Ruperile de ființă
Ce culminează
În derulări interioare,
Si-n spasme pe
Pasi de nisip necălcat
Prin plajele noastre din
Basme...
Sunt acele timpuri
Care aștern
Nepământuri peste noi, 
sau 
Nesfârșiri de visuri
Ce ne frâng
În reverii mișcătoare.
Ca un metrou străbătând
Pereți ce
Amar se-ngustează,
Valea clipei prelungi
Mă amână
Cu încă un vals
Ce doar umbre-mi dansează.
În lumea mea,
Clipele își tac disperarea
Nemișcării și
Tumultul static,
E-o lume în care trăiesc
Inexistent
Și-n care, deodată,
Strigătul mi
Se oprește într-un
Detaliu incert...
O clipă a mea e ca 
Umbra care-n soare
Se curmă zadarnic,
Ca o așteptare continuă
A neașteptatului
Imposibil și amarnic-
Și-n care și versul uneori
Mă tradează,
Însingurându-mi
Singurătatea acerbă
Cu- a sa somnie 
În care pupila mi-e
Trează...