- În oglinda cui, Doamne, Ți-ai spălat prima oară Ochii plânși de tristețe? Era tot primăvară? Era tot întuneric în bordeiele noastre, Între maluri aceleași ape vii și albastre? Pașii tăi către Cina cea de taină, Iisuse, Sângerau pe cărarea celor multe, nespuse, A păcatelor vechi și-a trădării supreme, Un sărut te-a vândut, dar avem încă vreme Să ne punem pe cruce alături de tine, Un tâlhar sunt și eu, ai murit pentru mine, O fărâmă de pâine și vin dă-mi și mie, Hrana mea vreau să fii și să-ți fiu temelie. - Ne-ai hrănit cu lumina săptămânii de Paște, Ucenici ai iubirii te-așteptăm și renaște O speranță pierdută, că o dată cu zorii Peste brațele crucii s-or deschide bujorii. Noi, nepoții uitării, fruct de mană cerească Am mâncat în pustie așteptând să-ncolțească Veșnicia pe stânca păcatelor, Doamne, S-o urcăm pe Golgota, să-i batem piroane Și pe frunte să-i punem cununa iertării, Când coboară arhangheli la marginea zării Să-ți aline durerea, să ne-mpace cu tine, Un tâlhar sunt și eu, ai murit pentru mine. Liliana Trif & Ioan Grigoraș