se despleteşte gândul fecioară-nainte de culcare Zâmbetul tău stă-n rama unui gând Culori sepia frunzăresc încă timpul în care mi-erai... Doar să adulmec pot ceaţa în care sigur te pierd Cuvintele stau ţurţuri suspendaţi în tăceri Durerile azi nu mai vorbesc se ţin în braţe una pe alta doar merg pe vârfuri pe margine de neant Gândul-fecioară se culcă-n noapte ne-mbrăţişat Nu-i iarnă nu-i toamnă nu-i vară nu-i primavară E anotimpul din care-ai plecat ______________________________ ZiFrumoasă (Mihaela Călin )