Îmbătrânit înainte de vreme sau poate odată cu ea, profund mistuit de durere bărbatul spre mine privea… El mâna spre mine-şi întinde și glasul îi este suspin, timid mă cuprinde în braţe, dorind să îl mângâi puţin. Mi-e inima plină de marea iubire, aş vrea să o simtă şi el sărutu-i trezeşte dorinţa și-l simt fremătând uşurel. Alung pentr-o clipă tristeţea și sunt fericită, mi-e bine, doresc sa-i redau bucuria să fie din nou lângă mine. Din ceruri o rază de soare aprinde iubirea în noi, e focul ce mistuie patimi, făcând diamant din noroi.
sâmbătă, 31 mai 2025