pe un peron ticsit cu amintiri au zăbovit doi porumbei de ceață și eu ca martor la nenorociri te-am deslușit cu umbrele pe față o multitudine de-angajamente se-agață de locomotive reci istoria iubirii permanente atunci când eu mă-ntorc și tu nu pleci pe un peron ticsit cu amintiri au zăbovit necunoscuți de-o viață și eu pândit de vechi nenorociri m-am regăsit în titlu și prefață am alergat năuc la edituri pledând pentru legitimă-apărare din toate m-am ales doar cu frânturi pe tine te-am zidit în fiecare cu Dumnezeu am pus atunci pariu că tu rămâi femeie-ntre femei dar tu cu un sigiliu auriu ai condamnat la moarte porumbei . 26 decembrie 2018, Constanța
sâmbătă, 31 mai 2025