Eram un visător ce aspira la veşnicia iubirii , prins între două importante clipe, Nebănuite pentru amandoi. Asemeni unui joc ce prinde un copil Serbam întâia clipă an de an, din plin Uitând că soarta noastră-i doar noroc Credeam că nu visez... Te-ai stins ,iubirea mea,de tot! Acum,că stiu, astept,incerc Din nou întaia clipă Dar chipul tău visez destept, pe noapte si pe ziuă! Ultima clipă mi-a ramas,se-apropie-n neştire Aş mai dori încă un vals,cu trupul tău subţire Aş mai dori să te revăd,să-ţi spun că nu-mi e bine De nu te-aş mai cunoaste azi... Ce vis?ce despărţire? Mă doare inima ,cu glas,când chem o amintire Cine ai fost ? Cum m-ai atras În joc de nemurire ?
sâmbătă, 31 mai 2025