De câte ori te mai primesc în gând, Aud că se vorbește despre tine. Potop de șoapte încă mai pătrund, În mintea mea (iar asta nu-mi convine). Te-am așteptat să vii sub felinar, Dar drumul tău ducea în altă parte. (cu toate că el e ... celibatar), De multe ori ți l-a parcurs în șoapte. Îmi arde carnea lacrime pustii, Contrazicând vădite aparențe. Eu umbra ți-o aștept (chiar dacă vii), Să pară că sunt chiar coincidențe. Rog timpul să se-ndure să m-ajute. Clipa de dor să nu mi-o risipească. (sau dac-o face, totuși să nu uite). Că doar sub felinar o să găsească. Urme de mine ... poate și de tine, Rămase din a timpului covată. Un monolog (ce mie nu-mi convine), Și-o viață îndelung amanetată. La umbra ta și-a unui felinar, Am așteptat ... cu anii mei în pungă. Dar, din păcate, gândul cel hoinar, Avea un plan ... să mi-i pună pe fugă. Brăila, septembrie 2017