Limpede pârâu de munte, Amintirea ta nu minte Când îmi spune că tu ești Frate cu minuni celești. Clipe scurse dintre pietre Sau prelinse din perete De stâncă mândră sub soare Mi-au ieșit pe o cărare… Și mi-au susurat cristalul Sărutând cuminte malul, Gândurile cu răcoare M-au strâns într- o- mbrățișare. Știi, pârâu vesel de munte, Aș dori să-ți fiu o punte Sau o pietricică mică… Sub tine nu mi-ar fi frică! Aș dori să-ți știu trecutul Cum a fost cu începutul Când ai reușit să- învingi Stânca… frica să-ți alungi! Aș vrea să știu tu cum faci De vorbești…și totuși taci De ești limpede mereu, Te iubește Dumnezeu… Un te duci așa grăbit? Te apropii de zenit Tot săltându-te pe pietre, Susurând povești pe munte? Cât aș vrea, pentru o clipă, Sub a timpului aripă, Veselia ta, la mine Să ajungă-nțelepciune!
sâmbătă, 31 mai 2025