De ce fugi așa de tare Strecurat prin raze de soare? Tai frunzele toamnei-ntârziate Cu amintirile tale zdruncinate... Te aleargă visele cele mai reci, Cu sentimente ce-ai vrea să le-neci... Dincolo de realitățile brute Ți se-ascund cărări neștiute... Imaginile trec pe langă tine Desprinse din groaznice filme, Iar ochii îți plâng regrete și frici De teamă să nu te oprești aici... Aici în suflet... îmi alergi de ani Mă uit pasivă, nu-nțeleg de ce stai Și fugi fără oprire de-o secundă Să-mi încălzești mâna tremurândă... Am dus mâna la piept, Simțeam că mă apasă! Un dor, un gând, o lacrimă de sticlă Se înnoadă toate c-o inimă zdrobită... Zâmbesc! Ce-a mai rămas de spus? Captivă-n mintea ta n-am fost și nu-s. În zadar alegi tu după soare Când mi-au plecat păsările călătoare... În inima mea tu –un temerar - fugeai Un suflet mai cald, prin ziduri, căutai... Nu ai găsit și te-ai oprit... ...Atunci bătăile vieții ușor s-au risipit...
sâmbătă, 31 mai 2025