Cuvânt de început Sau de sfârșit, Nu știu... Muzica îmi inundă Simțurile sau versul. Încăperile sunt prea Strâmte pentru Atâtea vise, așa ca Le golesc de tot. Îmi anulez și șansa La fericire, Biletul de tren dus Și scrisoarea de Mulțumire... Petrec câteva ore Cu mine și îmi Zâmbesc ca unei vechi Prietene, sau adversare, Nu mai știu... E târziu... Mă îndrept spre mine Și-mi spun „Așteaptă!”, Însă deja am urcat o treaptă Sau poate doar am visat... Poarta pare deschisă, Dar nu a încercat-o Nimeni. Mi se face frică, Și rămân în pragul ei, Împietrită... Lacrimi îmi sapă Obrazul în delir, Încerc să mi le ascund, Și sudui Amânarea vieții mele Cu încă un suspin. E târziu... Dar, vai, unde mă Grăbeam? Pai, parcă pe un drum pustiu... Următoarea stație e La câteva zile De gândurile mele Și cred că m-am rătăcit Printre ele... Iar eu ce mai aveam de spus? Aaa... că trebuia sa plec într-o călătorie ca sa ajung undeva unde Era bine... Cuvânt de început Sau de sfârșit, Sau de mâine... Nu mai știu...
sâmbătă, 31 mai 2025