Cu, sau mai fără tendinţă, ce i-a fost vreodat' dorinţă, Geniul dintr-un vis o-ncearcă s-o cloneze-n printr-o faptă într-o Operă de artă... Culmea-i, chiar când reuşeşte, Renghiul viaţa-i iroseşte, înecând speranţe-n vise, prin eşecuri, des prescrise, ce-l sufocă în “culise“. Un van Gogh, ca pur exemplu şi-ar clădi cu aur Templu, din Post-mortem Milioane ce-l persiflă-n Zeci şi-n toane, deşi stins… Sărman… şi-n Foame !... Demun, Bhg.,2012