Noi suntem toamna din toamnă, Nostalgii la plâns ne-ndeamnă, Norii plumburii ne-apasă, Noi sunt lacrimile-n casă… Ieri am fost mai veseli parcă, Iedera din piatră seacă Ieșea la lumina zilei Iezuită anarhiei… Multe semne de-ntrebare Merg prin gânduri pe cărare, Meditând la vântul trist, Mâncând pâinea de artist. Bride, picături de ploaie, Briliante-n crengi le taie Briciul… vântul mânios, Briza-i doar un vis frumos! Erodate-n ploi mărunte, Enigmatice și slute Ecuații printre frunze Emulează stări confuze!