Plângeau florile-n grădină Că Iisus le-a părăsit Răsfoindu-le,-n surdină Vântul, rău le-a dojenit : "A venit bătrâna toamnă Din cotlonu-i plumbuit Cerul, lacrima își toarnă Nu Iisus v-a părăsit ! " Tot așa-şi plângea amarul Un creștin, pe drum în sus Și vărsa lacrimi cu carul Că l-a părăsit Iisus Pe o geană de lumină Înger blând i s-a ivit Și ținându-l el de mână Cu dragoste i-a șoptit : "Iisus nu te-a părăsit Caută adânc, în tine Și atunci când l-ai găsit Nu-l mai răstigni, creștine".