Câtă naturalețe În a sa blândă suplețe! Brațele sale-mărgăritare, Fruntea-o floare, Sărutul de soare. Și câtă poezie i-a fost dat, și ce magie! - O lumină din a nopții stele Călcând pragul vieții mele. Să fie înger dintre cei mai mari? Ochii săi sunt legendari: Mare-albastră-n luciu fin Flacără de vis divin. Trecut sau viitor, Un fapt e sigur - te ador! Când îmi zămbești, tu mă-nflorești Când mă pătrunzi, tu mă afunzi În albastrul visător Cel al nopților de somn ușor.