Orăşelul În orășelul meu uitat și prăfuit Unde și câinele-i un pic blazat, Ne ducem traiul sărac și dijnuit Cu viaţa scoasă parcă la mezat. Vremea se scurge după tipic banal Din centru-n mahalalele murdare, În jur plutește miasmă de canal, Iar gropile-s regine pe trotuare. Zvonistica-i prezentă şi vesteşte Cine cu cine și cât s-a mai furat, Necontenit plictisul stăpânește, Timpul aici, de mult în loc a stat. Arar e forfotă și val de primenire Când tacticos un senator sosește, Oraşul e fardat pentru aşa primire, Însă frustrarea tot mai răbufnește. Alesul nostru are gând departe Şi mersu-i este mândru şi băţos, El socoteşte banul şi o“cotă-parte” La sărăcie-i orb, nu vede aşa jos.