Picături din pomul vieții Se transformă iar în brumă, Vălătucii albi ai ceții, Pașii toamnei ni-i îndrumă. Amurgul se pierde-n noapte Printr- ale lunii mărgele, Cu parfum de gutui coapte Înșirăm vise pe stele. Verdele încet se stinge Și-n rugină se preface, Strugurii mustind a sânge, Pun licori în poloboace. Ploi de lacrimi dulci-amare, Din norii de plumb se cern, Pe cer, cârduri de cocoare Zboară spre drumul etern. Cohorta de frunze moarte La nostalgie condamnă Și-n caierul vieții noastre Veșnicim încă o toamnă.
sâmbătă, 31 mai 2025