Refuz ,cu forță , bezna ce-ar pune stăpânire Pe turla-mi cu sinapse,golind-o de iubire ; N-o recunosc regină pe plaiul minții mele Puternic locuită de cerul plin de stele . E doar o amăgire,o umbră otrăvită Ce-n nesfârșite hăuri te chiama,te invită Și de ești slab de îngeri,te duce pe vecie În țara-i nesfârșită ,urâtă și pustie .