Port crucea unui înger Sub cer îndoliat, Mormântul mi-e săpat Și luminat de--un fulger. În candelă, Iubirea E un tăciune stins, Dar nu mă las învins În luptă cu rațiunea. În mine, un poet Apare și dispare, Un verb cu disperare Acum lovește-n piept. Port crucea și atât, În viață resemnat, Mi-e gândul un păcat În visul omorât. Pe umerii brăzdați Găsesc filozofie Și-o dulce tragedie Sunt ochii întristați. Pe foile veline Înșiruiesc cuvinte Ce vor aduce-aminte, Odată, și de mine. În rest, nu mai contez, Aproape mi-e sfârșitul Și îmi infing cuțitul Când scriu și lăcrimez.
sâmbătă, 31 mai 2025