RULETA ANOTIMPURILOR Respir un anotimp fără hotare, Rupându-i zilele din calendare, Iubind, plângând oricare foaie Ce-i cade din privire şi se-ndoaie, La mine-n suflet nu există TIMP, Doar MAREA TRECERE pe care-o simt Când pacifistă…când revoltătoare… Ea e robia mea ucigătoare, Respir idei ce-abia le pot rosti De teamă că mirajul lor se va sfârşi Ȋn ziua când voi fi un om banal Şi -l vor ucide visele cu-n singur val...