Într-o zi, prin asfințit, Șoaricele a-ndrăznit Să se creadă în putere A pradă stupul de miere. El intrase pe furiș, Strecurat pe urdiniș, Se gândea că o albină-i Slabă, mică și puțină, Pe când el, hoț și borfaș, Lângă ea-i un uriaș. Nu știuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că dă-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot până la coadă Tăbărate mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un coșciug. Nu ajunge, vream să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună.
sâmbătă, 19 aprilie 2025