Te iubeam

Te iubeam
În această seară cu umbrele 
Care-ti mângâiau umerii triști 
Tulburati de cuvintele alunecoase,
Care-ti mușcau din sâmburii dinților,
Da,
Și te mai iubeam
În această primăvară,
În această secundă de timp 
Stors și scurs de vlagă;
Te iubeam 
Cum iubesc râurile marea și văile 
În care-și revarsă aluviunile,
Ca mai apoi să renască, 
Și,
Te mai iubeam 
Pentru toate acele dimineți 
De atunci și acum, 
De ieri și de azi 
Și din totdeauna;
O seară frumoasă, 
Iubite!