Ți-am prins numele în palmă

Pe-un câmp de anemone,-n asfințit
Zâne dansau în ii de borangic.
Un nor hoinar și zdrențuit
Se scutura, glumind un pic.

Dar zânele speriate, au fugit
Și-au lăsat câmpul gol și pustiit.
O anemonă galben-pai
Zicea, în urma lor:"mai stai..."

Dar floarea Paștelui, floare de vânt
Cu fruntea blând, culcată la pământ
Știa că e de catifea
Și-ncet, petala îi cădea...

Un gând sfios, în taină mă-ndemna
Să iau petalele în palma mea.
Și m-am trezit plângând, în taină
Că ți-am prins numele în palmă...