Ţi-am spus ?

Ţi-am spus ?

Ţi-am spus că timpul se opreşte
Atunci când îmi apari în prag,
Iar vântul, adiind, şopteşte
C-ai fost vestită de un mag ?

Ţi-am spus că luna se ridică
În vârf de cer, când te zăreşte,
Să-ţi scalde-n raze umbra mică
Ce pretutindeni te-nsoţeşte ?

Ţi-am spus că-n cioc privighetoarea,
Îţi poartă zilnic cântul său
Şi că-i ascult mereu chemarea,
Gândindu-mă la glasul tău ?

Vroiam să-ţi spun acestea toate
Şi multe am mai vrut să-ţi spun,
Însă, cuvintele-s deşarte,
Iar eu, un muritor nebun
Atât de tare de iubire,
Că mut nu îmi mai vin în fire.