Trăim atât cât ne e dat

Trăim atât cât ne e dat
...
Ne-om duce toți cum am venit,
Cu minte prea puțină,
Că trupul ce ne-a urgisit
De-atâta viață e rănit
Și gol e de lumină!
...
Trăim atât cât ne e dat,
Și-apoi și-apoi ne-om duce,
Obosiți de colindat,
Pe drumuri pline de păcat
Cu Dumnezeu pe cruce!
...
Și ne-om trezi deodată noi,
În visul fără de sfârșit,
În lumea-aceea de apoi,
Cum am plecat, la fel de goi
Și vom uita că am trăit!
...
Deloc noi nu vrem să murim.
Am mai trăit și-am tot trăi,
Deși de fapt nici nu trăim,
Că suntem morți fără să știm
Chiar dinainte de-a muri!
...
Trăim atât cât ne e dat,
Și-apoi și-apoi ne-om duce,
Obosiți de colindat,
Pe drumuri pline de păcat
Cu Dumnezeu pe cruce!