Rând pe rând, Cărţile fug, Arse pe rug. Gânduri scântei, Iambi şi trohei Cad în noroi. Oamenii goi, Plini de nevoi, Plâng la altare. Din lumânare Curge doar ură, Fără măsură! Arde asfaltul. Eu sunt un altul, Nu mă mai ştiu. Suflet pustiu Unde mi-e ţara? Unde e sara, Bucium pe deal? Turmele-l urc? Viaţa-mi aburc Ca pe-o desagă Amară-dragă. Spatele doare Prins în tăişul De duşmănie. Cine mai ştie Cine ţi-e frate, Cine ţi-e văr? Tragem de păr Feţe din carte, Pixeli murdari. Nu miliardari Rup România Ci doar mânia Celor ce-şi fură Limba din gură Şi-o duc la piaţă. Dă-ne povaţă Tată ceresc Să ne-mpăcăm! Oricât urlăm Lângă palate, Nu e dreptate Ci doar orgolii. Strâmbe fotolii Poartă şezuturi Care gândesc. Totu-i dantesc, Cărţile ard, Moare istoria, Ne fug străbunii! Gloria trecută E descusută De pe drapel. Suntem o turmă Dusă din urmă, Noi n-avem ţel. Lumea-I la fel Şi fără noi Si fără ei. Săbii idei nu mânuim Ci ne sfârşim Prinşi într-o plasă, Din sfoară groasă, Negru năvod. Gânduri mă rod Ca nişte viermi Mult prea grăbiţi. Hoarde de biţi Fură lumina. Nu-mi pot lua vina Să stau o viaţă Pe canapea. Oricât de grea, Dă-mi Doamne Calea, Trece-mă valea!
sâmbătă, 31 mai 2025