Stau de mult cu tristeţea în prag, Pe sub lună, grăbiţi trec, se duc Şiruri lungi de nori albi, zdrenţuroşi, Mii de şoapte mă cheamă sub nuc. Primăvara e încă pe ram, Dar e noapte cu lună şi-acum Când se scurge lumină şi vrajă Simt că toamna-i pornită la drum. Luna fuge în nor, se ascunde Şi doar eu cu tristeţea în prag Mai rămân şi tristeţea îmi pare Un amic credincios, bun şi drag…
sâmbătă, 19 aprilie 2025