Astăzi, fiind puţin trist, preocupat de griji cotidiene şi neîmpliniri, mi-am amintit de ce-am pierdut în această viaţă, crescut în iubiri. Ne tot zbatem, desigur, de-o viaţă, sperând că totu-i frumos şi plăcut; dacă am înghiţit, uneori, cu greaţă, nu regretăm că, astăzi, ne-am născut. Tu ai rămas aceeaşi doamnă frumoasă şi amândoi n-am căzut în banal; când vin de la muncă, seara, acasă, totul pare fantastic şi fără egal.