Când vânturile toamnei se întorc haine, cu frunze arămii desprinse din copaci, adusă de un dor ai vrea să mă împaci, la orele târzii când somnul nu mai vine. Apari pe geana înserării, neschimbată, alungi himerele cu zâmbetu-ți calin, minuni cerești mi-aduci în orele ce vin, iar îngerii din cer coboară deîndată. Cu harul sfânt m-ating necontenit pe față, simt mângâierea lor, din ce în ce mai mult, adorm ... și din adâncul viselor ascult cum umbra ta vrăjită-mi curge peste viață.
sâmbătă, 31 mai 2025