Veşminte de flori

flori

- E weekend iar și poate nu mai plouă,
Mi-e dor de verde crud și de salcâm,
Să înflorească teii pe alee,
Petalele zburând pe caldarâm

Să-mi amintească cum era odată
O lume îmbrăcată în culori
Și noi desculți, îmbrățișați pe stradă,
Pătați de primăvară și ninsori

Ne căutam refugiu-n poezie
Și ne scăldam în flori de liliac.
E weekend iar și poate nu mai plouă
În primăvar-aș vrea să te îmbrac.

- E luni de-acum şi-o altă săptămână
Îşi derulează molcom zile, nopţi,
Tomnatic vântul azi mă ia de mână
Şi mă întreabă: ”N-ai vrea să m-adopţi,

Copila mea cu gene lungi şi dese,
Că te-aş purta pe braţe zi de zi?
Sub raza lunii pline eu ţi-aş ţese
Veşminte cu flori albe sidefii.”

Dar eu iubesc un suflet de departe,
De-aceea ferm îi voi răspunde: ”Nu!”
Mă răsfoieşte vântul ca pe-o carte
Şi râde... Hai, iubite, ceartă-l tu!

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif