Miroase răsăritul a iubire Și a parfum suav de trandafiri, Ni-s zorile scântei de fericire Sub flacăra intenselor trăiri. Au coborât luceferii din nori, Buimaci de-a trandafirilor savoare Și rătăcesc prin ceruri visători, Cuprinși în mreje rubinii de soare. Se tânguie viorile prin arșiță vibrând, Iar inima... din piatră înflorește, Prin tainice ecouri murmurând Pârjolul dorului ce răscolește. În clipe de mister, nedefinite, Se conturează forme de vestale, Ducând spre lumile dezlănțuite, Clepsidre îmbrăcate în petale. Ne făurim cetatea de iubire Sub felinarul fiecărei seri, Cu visuri o zidim în nemurire, Sorbind amurgul fiecărei veri. Ne întâlnim și dincolo de soare, Să descifrăm misterul înfloririi, Prin ploi de stele căzătoare, Eternizăm în ceruri trandafirii.