cuvintele sunt prăpastia în care poetul se prăbuseste cade într-o disperare acută si moare strivit de verbul ce creste indiferent ca o statuie sculptată de mâna unui sculptor bătrân bântuit de regrete doar ploaia îi mai spală din griji doar croncănitul unei ciori îl trezeste din starea de letargie si doar tic-tac-ul ceasornicului îi adânceste prăpastia minții prăpastia unei dureri fără capăt zeificând nimicul
sâmbătă, 31 mai 2025